Acest web site a fost optimizat pentru Browser-ul Microsoft Internet Explorer 6.0.

		Contribuţii la realizarea etalonului primar al unităţii de temperatură în domeniul cuprins între punctul triplu al argonului (-189,344 2 ˚C) şi punctul de solidificare al argintului (961,78 ˚C) Sonia Gaiţă, 2007                                                                                                                                 Capitolul 18
		18.3 Implementarea şi aplicarea modelului Modelul elaborat a fost procesat într-un mediu de programare cu facilităţi de prelucrare simbolică. Procesarea pe calculator a permis includerea şi tratarea într-o manieră consistentă a tuturor variabilelor, precum şi a corelaţiilor dintre ele. Expresiile analitice ale coeficienţilor de sensibilitate şi implicit ale contribuţiilor la incertitudinea standard compusă sunt extrem de complicate şi de extinse şi pot fi prelucrate numai prin mijloace electronice. Pentru apelare rapidă, modelul şi implementarea sa au fost denumite prescurtat MAI (un acronim pentru Model Analitic pentru Incertitudini).   Tabelul 18.2 – Valorile de intrare pentru MAI Mărime Estimaţie Incertitudine standard Re 9.999 947 W 3 x 10-6 W b -5.48x10-10 d-1 1.92x10-10 d-1 α 16.36 x10-6 K-1 6 x10-8 K-1 Tb1/Zn, Tb2/Zn 293.169 K 0.007 K Tb1/PTA1, Tb2PTA1 293.171 K 0.007 K Tb1/Sn, Tb2/Sn 293.174 K 0.007 K Tb1/PTA2, Tb2/PTA2 293.175 K 0.007 K r1/Zn 6.556 916 2 15 x 10-7 r2/Zn 6.556 947 4 15 x 10-7 r1/PTA1 2.552 565 4 3 x 10-7 r2/PTA1 2.552 595 9 3 x 10-7 r1/Sn 4.831 262 5 13 x 10-7 r2/Sn 4.831 294 4 13 x 10-7 r1/PTA1 2.552 565 6 3 x 10-7 r2/PTA2 2.552 596 2 3 x 10-7 rc1/Zn, rc2/Zn, rc1/PTA1, rc2/PTA1, rc1/Sn, rc2/Sn, rc1/PTA2, rc2/PTA2 1.000 000 0 1 x 10-7 I1/Zn, I1/PTA1, I1/Sn, I1/PTA2 1.000 x 10-3 A 1.6 x 10-5 A I2/Zn, I2/PTA1, I2/Sn, I2/PTA2 1.414 x 10-3 A 1.6 x 10-5 A APTA -0.73x10-3 K m-1 6 x 10-5 K m-1 hPTA1, hPTA2 187x 10-3 m 3 x 10-3 m AZn 2.70x10-3 K m-1 6 x 10-5 K m-1 hZn 195 x 10-3 m 3 x 10-3 m ASn 2.20x10-3 K m-1 6 x 10-5 K m-1 hSn 192 x 10-3 m 3 x 10-3 m C1/PTA1, C1/PTA2 0.000 0 K 1 x 10-4 K C1/Zn 0.000 0 K 7 x 10-4 K C1/Sn 0.000 0 K 5 x 10-4 K C2/PTA1, C2/PTA2 0.000 00 K 0.5 x 10-4 K C2/Zn, C2/Sn 0.000 0 K 2 x 10-4 K BZn 4.3 x10-8 K Pa-1 6x10-10 K Pa-1 BSn 3.3 x10-8 K Pa-1 6x10-10 K Pa-1 δpZn, δpSn 0 Pa 1x102 Pa Pentru a ilustra utilizarea modelului la calculul incertitudinilor propagate la temperaturi intermediare am ales domeniul cuprins între 0 °C şi 419,527 °C [4,5]. Punctele fixe de definiţie specificate în SIT-90 pentru etalonarea TERP în acest domeniu sunt: punctul triplu al apei (0,01 °C) şi punctele de solidificare ale staniului (231,928 °C) şi zincului (419,527 °C). Setul mărimilor de intrare utilizate în această demonstraţie a modului de aplicare a MAI este prezentat în Tabelul 18.2. Figura 18.1 prezintă cele mai mari varianţe contributive la varianţa compusă uc2(WPF), evaluate la punctele fixe ale zincului şi staniului. Dintre aceste varianţe contributive, cea simbolizată  "I1I2", este asociată cu mărimile de intrare corelate I1 şi I2. Incertitudinile de etalonare uc(WPF) evaluate pe baza modelului complet sunt egale cu 0,73 mK la punctul de solidificare al Sn şi cu 0,99 mK la punctul de solidificare al Zn.   Trebuie subliniat că varianţele contributive asociate mărimilor de intrare elementare furnizează o bază mai bună pentru compararea şi monitorizarea performanţelor realizărilor naţionale ale SIT-90 decât varianţele contributive asociate corecţiilor, care sunt utilizate în mod curent în comparaţiile internaţionale (de ex. în proiectele EUROMET [8,9,10,11]). Unele dintre aceste corecţii au expresii complexe, care includ mărimi de intrare independente, mascând astfel legătura directă dintre sursa incertitudinii şi efectul final. Descompunerea varianţei compuse în varianţele asociate adevăratelor mărimi de intrare (definite mai sus) facilitează identificarea acelor parametri fizici care determină exactitatea obţinută a măsurării.   În Figura 18.2 se poate vedea o reprezentare a incertitudinilor standard compuse propagate de la incertitudinile de etalonare la punctele fixe, aşa cum au fost determinate cu MAI, şi care se bazează pe datele de intrare din Tabelul 18.2. Sunt prezentate două cazuri: cazul în care sunt luate în considerare toate corelaţiile specificate anterior (curba MAI corelat) şi cazul în care nu este luată în considerare nici o corelaţie (curba MAI necorelat). Contribuţia termenilor de corelaţie (în special cea dintre I1 şi I2) se dovedeşte a fi semnificativă (aproximativ 27% din uc(W) determinată cu MAI corelat la TZn şi TSn). Pe acelaşi grafic sunt reprezentate două curbe calculate cu modelul [7]: cazul în care s-au folosit datele de intrare din [7] (curba ML) şi cazul în care s-au folosit datele de intrare din Tabelul 18.2 (curba ML cu valorile INM); în acest ultim caz, diferenţele maxime faţă de curba MAI corelat sunt, la 350 °C, de    11 % din uc(W) cu MAI corelat. Pentru opt dintre mărimile de intrare, care au cea mai mare influenţă asupra lui W, variaţia cu temperatura a varianţelor lor contributive este ilustrată în Figurile 18.3 şi 18.4.   Varianţele contributive depind direct de valorile incertitudinilor standard asociate cu estimaţiile de intrare. Dacă aceste incertitudini se modifică, importanţa relativă a varianţelor contributive asociate unora dintre mărimile de intrare în funcţie de impactul asupra varianţei compuse pot, de asemenea, să varieze substanţial sau chiar să-şi schimbe locul. MAI permite previziuni cuprinzătoare şi detaliate a unor astfel de situaţii, aşa cum se arată în Figura 18.5 pentru estimaţiile de intrare r1/PTA1 şi Tb1/PTA1.
	© 2007 Sonia Gaiţă